Paștele în Suedia

Suedia este una din țările cel mai puțin religioase din lume. Datele arată că aproape 85% din suedezi nu sunt religioși. Religia oficială este cea luterană.

Semnificația Paștelui în Suedia este aceeași cu semnificația pe care o dăm și noi acestei sărbători, doar tradițiile și obiceiurile sunt diferite. Vineri se sărbătorește răstignirea lui Isus, sâmbătă e ajunul Paștelui, duminică prima zi de Paște și învierea lui Isus  iar luni a doua zi de Paște. Vinerea Mare, duminică și luni sunt zile de sărbătoare și nu se lucrează.

Tradiții

Sărbătoritul Paștelui, începe în Suedia de joi (Skärtorsdag). După tradiția suedeză, de Skärtorsdag zburau vrăjitoarele la Blåkulla, unde aveau petrecere.

Între anii 1660-1670 a fost o perioada neagră pentru acestea, când a avut loc o “vânătoare” de vrăjitoare.  Circa 300 de persoane au fost omorâte atunci fiind acuzate de vrăjitorie.

La începutul anilor 1800,  în joia dinaintea Paștelui sau în ajun, tinerii au început să se îmbrace în vrăjitoare, să se vopsească cu cenușă pe față și să colinde prin tot satul. În anii 1900 a fost eliminată această aura negativă din jurul ideii de vrăjitoare și părinții au început să-și îmbrace copiii precum aceste personaje. Această tradiție mai este și astăzi. Fetele se costumează în băbuțe punându-și un batic, vopsindu-și obrajii roșii cu pistrui și accesorizate cu o mătură merg prin sat/oraș ca să primească dulciuri. 

Decorații de Paște

Și în Suedia se vopsesc ouăle în diverse culori dar un obicei tipic suedez este Påskris. Pentru a-l face se iau crengi de copaci și se împodobesc cu pene colorate (uneori se pun și alte decorații pe aceste crengi). Påskris este cumva echivalentul pomului de Crăciun.

În ultimii ani nu se mai folosesc pene naturale la Påskris, la decoratiunile din orașe, pentru a nu chinui animalele. Se folosește hârtie sau pânză care dau aceeași senzație de culoare, primăvară, renaștere, bucurie.

Iepurașul

Iepurașul de Paște a apărut pentru prima dată în Heidelberg, Germania, la sfârșitul secolului al XVII-lea. A avut cel mai mare impact în anii 1850. Atunci industria bomboanelor și a jucăriilor și-au lărgit aria de adresabilitate, iar iepurele a fost înălțat ca simbol suprem al Paștelui.

În Suedia ideea de iepuraș care aduce daruri în perioada paștelui nu este foarte populară, dar se dăruiește Påskägg. Acesta este un ou din carton sau plastic umplut cu dulciuri. Sunt unii părinți care spun copiilor mici că iepurașul e cel care le-a adus ouăle.

Mâncarea de Paște

În săptămâna de dinaintea Paștelui cresc vânzările la produsele alimentare cu aproximativ un miliard de coroane, un obicei asemănător cu cel românesc, se pare 🙂. Dar care sunt alimentele de bază de pe masă în zilele de sărbătoare? Meniurile tipice suedeze de Paște conțin ouă fierte, hering marinat în diferite feluri, somon, chiftele și Janssons frestelse (un gratin de origine suedeză, făcut din cartofi, ceapă și hamsii).

Băuturile ce se consumă în această perioadă sunt Påskmust, un suc care seamănă mult cu Cola, și o băutură alcoolică suedeză numită snaps.

Multe din alimentele tipice Paștelui se regăsesc pe mesele suedezilor și de Crăciun sau Midsommar. Și atunci se mănâncă hering marinat, somon, chiftele, Janssons frestelse, iar Påskmust-ul de Crăciun se numește Julmust (gustul este aproape la fel). Snaps se bea la fiecare sărbătoare 🙂

Dar despre celelalte sărbători mari din Suedia voi povesti mai multe în postări viitoare.

De Paște se mănâncă și foarte multe dulciuri. Circa 500 de tone de dulciuri se consumă în Suedia în aceste zile, o valoare estimată în bani la 50 de milioane de coroane. E nevoie de mulți iepurași care să răspândească atâtea dulciuri 🙂

Paște fericit să ai alături de cei dragi!

Eu scriu astfel de articole în mod regulat. Lasă-mi contactul tău AICI ca să le primești direct pe email!

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top